Descriere

Château de Saint Cosme ”Le Claux” Gigondas 2019

Perioada optimă de consum: 2024 – 2037

Producător: Château de Saint Cosme – Gigondas, Ronul de Sud

Proprietar-oenolog: Louis Barruol

Soi: Grenache – vițe foarte vechi, ciorchini întregi

Culoare: roșu închis cu tente purpurii

Miros: turbă, camfor, trufe și mure

Gust: de o eleganță, finețe și complexitate exemplare, vinul este corpolent, mătăsos, cu postgust lung, aromat

Recomandări gastronomice: vită, pizza cu cîrnați și legume, burgeri, legume la grătar, mâncăruri vegetariene, brânzeturi (Gorgonzola, Gruyère), ciocolată dulce-amară, deserturi cu arome de Espresso

Alcool: 15,5%

Temperatura de servire: 16-18°C

Maturat 12 luni în 30% butoaie noi. Îmbuteliat fără a fi filtrat.

97-99 Puncte Jeb Dunnuck: ”Gigondas Le Claux 2019 oferă mai multă mineralitate și structură și este un alt vin din 2019 care va beneficia în urma învechirii la sticlă. Buchet complex de coacăze roșii, sol argilos și tufăriș uscat, camfor și lemn dulce. Această frumusețe de vin are tanini care încă evoluează, echilibru perfect și un sfârșit mare de tot.”

96 Puncte Decanter

17,5+ Puncte Jancis Robinson: ”95% Grenache, 5% Syrah. Organic. Maturat în butoaie de stejar 30% noi. Probă din butoi. Gustat în orb. Un nas puțin reductiv – se simte un miros de condimente dulci. Pe palatin, este rotund, cu o abundență de condimente piperate și tanini foarte fini, stratificați. Un stil ”savoury”, cu ciocolată neagră și foarte multă eleganță. Puritatea extraordinară a fructului îl va ajuta să îmbătrânească fără efort.”

Ediția 2018 – Descrierea lui Louis Barruol: ”Vițe de Grenache foarte vechi co-plantate în plaiul ”Le Claux”. Struguri nedezciorchinați. Marcă calcaroasă din Miocen. Le Claux, plantată în 1870  cu primele grefe altoi americane rezistente la filoxeră, ar fi trebuit să fie smulsă în 1914 pentru că via a început să îmbătrânească și producția a scăzut. La vremea aceea, se vorbea mai puțin de calitate, lumea voia să producă. Stră-unchiul meu Albert Vaton, aeronaut prizonier în Germania în primul război mondial, îi scria regulat străbunicii mele, rămasă la Gigondas (da: prizonierii francezilor și nemților aveau dreptul la corespondență…). La vremea recoltei, și-a întrebat sora dacă se făcuseră mulți struguri. Nu vorbea niciodată de calitate.. În 1918, mai erau foarte puțini bărbați – unchiul Albert a murit în 9 noiembrie 1918, cu două zile înainte de armistițiu, iar via nu a putut fi smulsă din lipsă de forță de muncă. În anii 1970, via era atât de obosită încât tata folosea cantități astronomice de bălegar de oaie pentru redinamiza Le Claux. Bălegarul era păstrat la doi pași de casă – eram copil, iar mirosul mi se părea îngrozitor. Nu puteam înțelege de ce zicea tata că bălegarul ăla era ”extraordinar”!!! După toate aceste peripeții, Le Claux este astăzi o doamnă în vârstă care se ține bine, iar noi înlocuim vițele rând pe rând. Nu cred că o vom scoate cu totul vreodată. În 2018, Le Claux are expresia ei aromatică obișnuită, de gudron, funingine și mure care ne amintește, inevitabil, de registrul aromatic al unui Barolo bun: chestiune de terroir… Turbă, camfor, trufe, mure. Îmbuteliat fără a fi filtrat.”

                       – 95-97 Puncte Parker: ”La Le Claux 2018, totul este grandios. De la fructuozitatea uriașă, de cireșe negre și mure, până la concentrația nebunească, taninii bogați, catifelați și postugustul fără sfârșit, cu adieri de lemn dulce, această frumusețe de vin va evolua foarte bine cel puțin o decadă și jumătate.”

                       – 95 Puncte Decanter: ”Prune negre și violete, împletite cu cu trandafiri care îi conferă un caracater floral profund, impetuos. Pe palatin, este foarte expansiv, cu aciditatea profund integrată și stejarul foarte bine impregnat. Este foarte lung și puternic, cu alcoolul destul de sus, dar reușește să păstreze o senzație de prospețime.”

                        – 95 Puncte Jeb Dunnuck

Ediția 2017: 97 Puncte James Suckling

Ediția 2016 – 100 Puncte Jeb Dunnuck: ”Le Claux 2016 este un pic mai profund pe palatin decât Hominis Fides, fiind, totodată, mai taninos și mai structurat. Din pahar emană note de argilă udă, pământ de pădure, coacăze, condimente și o mineralitate uriașă, iar această frumusețe de vin cu corp plin are o textură onctuoasă care ascunde acum o cantitate considerabilă de tanini. Uitați de sticlă 4-5 ani și bucurați-vă de vin în următorii 15+ ani.

Saint Cosme-ul lui Louis Barruol este fără îndoială unul dintre punctele de referință din Gigondas, dar și din întreaga vale a Ronului de Sud. Proprietatea este situată la est de sat și acoperă 25 ha, dintre care 15 ha în Gigondas. Aici, el produce un Gigondas clasic și patru vinuri din vii unice. Strugurii sunt nedezciorchinați, iar vinul este maturat preponderent în butoaie vechi, cu un mic procent de butoaie noi.”

                 – 97 Puncte Wine Spectator

                 – 96 Puncte James Suckling

                 – 96 Puncte Decanter

                 – 95 Puncte Robert Parker
“Le Claux” – “Claux” provine din latinescul “clausum”, care înseamnă “loc închis”. Via de 1,8 hectare este menţionată pentru prima oară în 1902. Ar fi trebuit să fie scoasă în 1914, fiind foarte bătrână, căci fusese plantată după filoxeră, între anii 1870-1880. Dar, în 1914, toţi bărbaţii au plecat la război, iar via a scăpat. În 1918, după război, şi bărbaţii şi banii au fost prea puţini, aşa că au decis să păstreze Le Claux. Ea există şi azi. E o vie a şansei, cu o încărcătură emoţională specială. Aici se produce cel mai “burgund” Gigondas, care se distinge prin fineţe şi aromele puternice de cireşe sălbatice.